| zile | ore |
| până la primul episod din Sezonul 5 | |
| ← luna anterioară | arhivă decembrie 2007 | luna următoare → |
După mobisodul amuzant al săptămânii trecute, producătorii ne oferă prin "Buried Secrets" (Secrete Îngropate) un nou material ceva mai interesant. La fel ca în precedentul episod, acţiunea se petrece în Sezonul 1, la scurt timp după prăbuşire.
Sun observă că soţul ei este ocupat şi profită de moment pentru a-şi îngropa permisul de conducere. Speriată de posibilitatea ca Jin să o găsească, se grăbeşte, dar din junglă apare Michael. Acesta îl căuta pe Vincent şi reuşeşte să o întrerupă chiar înainte de a acoperi cu pământ documentul american. Deşi Michael o asigură că nu va sufla nici o vorbă, Sun i se destăinuie şi îi povesteşte că a vrut să-şi părăsească soţul chiar înaintea îmbarcării în avionul ce i-a adus pe Insulă. "Acest loc este pedeapsa mea", spune Sun, după care Michael încearcă să o consoleze şi o strânge în braţe. Într-un moment de slăbiciune, cei doi sunt aproape de a se săruta, dar sunt întrerupţi de Vincent care apare din junglă lătrând.
Titlul mobisodului face referire la două lucruri: Îngroparea permisului de conducere american de către Sun şi la momentul de tandreţe din Michael şi sud-coreeancă, de existenţa căruia nu ştiam până acum.
Pentru a vedea mobisod-ul anterior, daţi clic aici.
Jin este pe plajă, pescuind. Sun îl pândeşte printe copaci şi fuge în junglă. Se uită la permisul său de conducere californian şi începe să sape în pământ pentru a-l îngropa. Michael trece în fugă prin zonă.
Michael: Vincent! Vincent! Oh, hei, îmi cer scuze. Îl căutam pe Vincent. Nu am vrut să te speriu. Eşti bine?
Sun: Da. Sunt bine. Doar că ... aveam nevoie de un moment de singurătate.
Michael: Eşti sigură că eşti OK? Sun priveşte în jos. La fel şi Michael. Îi vede permisul de conducere şi îl ridică.
Sun: Vroiam ... Este ...
Michael: Nu, nu, nu. Nu trebuie să-mi dai explicaţii. Îi înapoiază permisul.
Sun: Vroiam să îl părăsesc. Vroiam să-l părăsesc pe Jin şi să încep o viaţă nouă în America. Dar m-am răzgândit pe aeroport deoarece îmi era prea frică.
Michael: Hei! E în regulă. O ia de mână. Vom pleca de pe insula asta peste puţin timp. Lucrurile se vor schimba.
Sun: Nu. Este prea târziu. Acest loc este pedeapsa mea. Este destinul meu.
Michael: Nu. Poate ar trebui să discuţi cu el.
Sun: Nu mai este bărbatul de care m-am îndrăgostit.
Michael o îmbrăţişează.
Michael: Poate are nevoie de timp. Tuturor ne este greu. E în regulă. O să fie bine.
Michael o lasă din braţe şi cei doi se privesc tandru. El o mângâie pe faţă. Cei doi se îndreaptă spre un sărut, dar chiar înainte de a se întâmpla acest lucru, apare Vincent lătrând.
Sun: Trebuie să plec. Îmi pare rău. Sun pleacă în grabă.
Michael: Ăăăă ... O priveşte cum se îndepărtează. Haide Vincent. Vin-o aici.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 24 decembrie 2007
ABC a oferit fanilor un mic cadou de sărbatori: cel de-al doilea set de fotografii promoţionale pentru Sezonul 4. Pentru a vedea setul anterior, clic aici.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 22 decembrie 2007
Pe data de 18 decembrie Harold Perrineau a lansat pe ITunes un cântec intitulat "Stay Strong". Acesta a fost realizat pentru trupele americane aflate în misiune şi o parte din veniturile încasate vor fi donate soldaţilor ce se vor întoarce răniţi. Videoclipul este regizat de Daniel Dae Kim, care apare şi în imagini alături de un alt cunoscut al fanilor LOST, Josh Holloway.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 22 decembrie 2007
If you’re a LOST soul
as wise as an owl
make up for LOST time
and fight against crime.
When you are LOST for words
hold your swords
when you are LOST in battle
without any grave to settle.
LOST time is never found again
and thus it all began
on the island we LOST all reason
because the others made it a prison.
Chorus:
If you have led a dog’s life
If you have led a bad life
The time has come to feel the knife
The iron will enter your soul
The dark smoke will drag you into its hole.
After the crash we LOST with all hands
those whom we thought to be our friends
we LOST trace of barefoot natives
with no sound on withered leaves.
Some castaways LOST color because of fright
in front of a cloud as black as the night
one LOST count of flashback
and died under the smoke attack.
A hatch is a way to set them free
but bald-headed man LOST his hold of reality
he began to cry in a bended knee
and brother switched on the light to see.
Chorus:
If you have led a dog’s life
If you have led a bad life
The time has come to feel the knife
The iron will enter your soul
The dark smoke will drag you into its hole.
Doc LOST his hair and LOST his head
the fat man ate all the supplies and bread
the brawny nigger LOST his tongue
next to a tree where the singer hung.
The world LOST sight of that strip of land
one after the other are buried in the sand
in purple day they LOST the run of numbers
and the links to the ocean sailors.
The invisible men put them through an ordeal
freckles LOST her breath during the unexpected meal
because love laughs at locksmiths
cheat didn’t LOST the day for tits.
Chorus:
If you have led a dog’s life
If you have led a bad life
The time has come to feel the knife
The iron will enter your soul
The dark smoke will drag you into its hole.
When a mulatto unexpectedly came out of the blue
we LOST our bearings about the inconvenient true
night is falling over season three
God be good to me
Lord, have mercy on me
I became LOST on that bloody island
I got stuck in front of the T.V
I’m in great pain
I don’t want to became insane
I can’t turn over the pages of a book
I LOST my heart to that mysterious hook
Since September 22nd 2004 I’m LOST in thought
there are many disquiets and mysteries that I have fought.
↑ sus ≡ discută articolul Bogdan Andronache - 21 decembrie 2007
Dacă trailerul de săptămâna trecută nu a fost suficient de interesant pentru voi, o nouă versiune extinsă a apărut pe internet zilele acestea. Acest material de 1 minut şi 46 de secunde este extrem de ispititor, combinând imagini ce le-am mai văzut până acum cu altele indedite, dar şi fragmente cu noii actori cooptaţi în această vară. În orice mod am număra timpul rămas până la premieră, 42 de zile sau 6 mobisoade, aşteptarea este prea lungă şi agonizantă acum că am văzut acest material incendiar ce anunţă un nou sezon excepţional.
Cele mai interesante scene noi, ce nu au fost incluse în trailerul precedent sunt: Un elicopter de salvare luminează zona de lângă fuselajul avionului prăbuşit unde se află Jack şi Kate, Jack spunându-i lui Kate că întradevăr vor merge acasă. Sun exaltând de bucurile "Nu-mi vine să cred că voi putea naşte într-un spital". Hurley sărind în ocean după ce spune "Când vom fi salvaţi şi ne vom întoarce acasă, o să fiu liber". Pentru această ultimă scenă s-a speculat mult zilele acestea că cel căruia i se adreseaza Hurley este defapt Charlie. Apoi îl vedem pentru prima dată pe Jeremy Davies, interpretând rolul unui nou personaj ce îi spune lui Jack "Salvarea oamenilor tăi ... nu prea pot să spun că este obiectivul nostru principal". Îl zărim apoi şi pe celălat nou-venit, Ken Leung, îndreptând o armă spre Jack.
Cea de-a doua parte a trailerului îi prezintă pe naufragiaţi după ce aceştia realizează că "salvatorii" nu au venit cu intenţii bune. Sayid îi dă lui Sawyer o armă, acesta spunând "Şi eu care credeam că voi avea o noapte cu un somn liniştit ...". Când viteza de derulare a imaginilor creşte, îl auzim pe Locke care avertizează "Avem un trădător printre noi", pe Jack zbirând "Daţi-mi drumul" în timp ce este imobilizat de Sawyer şi Sayid, şi pe Hurley ce trage cu ochiul prin fereastra unei încăperi unde vede o personă îmbracată în costum (ce pare a fi dr. Christian Shepard). Apoi personajul lui Ken Leung îi spune lui Jack şi Kate "Vreţi să ştiţi de ce ne aflăm aici? Vă spun eu de ce!". Ben, încă legat de copac îl previne pe Locke "Acum chiar nu mai aveţi nici o şansă". John, iritat, îndreptă pistolul către el spunându-i "La revedere Benjamin".
Apoi, viteza de înşiruire a imaginilor din trailer scade, prezentând un elicopter ce survolează desupra oceanului. Locke este văzut adresându-se naufragiaţilor "Dacă vreţi să supravieţuiţi, trebuie să veniţi cu mine". Cel mai probabil, încearcă să îi îndepărteze din calea "salvatorilor", dar nu e greu de ghicit că puţini vor fi cei care îl vom urma. Îl vedem apoi pe Hurley lângă un mormânt, ce este probabil al lui Libby, şi trailerul se încheie cu strigătul disperat al lui Jack, din singurul flash-forward de până acum: "Trebuie să ne întoarcem. Trebuie!"
Dacă vi se pare că aţi scăpat ceva, iată şi câteva capturi cu cele mai interesante momente din acest promo.
Dacă credeţi că aveţi un răspuns/teorie pentru una din întrebările "Ce caută dr. Christian Shepard pe scaunul lui Jacob?", "Ce e cu acea cifră 6 ce apare din nou, ca în primul trailer?" sau "De unde a apărut Naomi şi de ce o ameninţă cu cuţitul pe Kate?", discută acest trailer pe forum alături de alţi fani LOST din România.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 19 decembrie 2007
Supărat, supărat … ! era o melodie de un vâlcean. Într-atât era de supărat Sawyer când şi-a văzut posesiunile împărţite în cele 4 zări. L-a zărit pe Paolo cu una din revistele lui. Asta nu a însemnat nimic, dar când nu a mai găsit whiskey-ul McCutcheon s-a făcut foc şi pară. Curând a început campionatul insular de ping-pong, iar Sawyer a pierdut în favoarea lui Hurley mână-iute. Astfel personajului nostru îi este răpită neasemuita plăcere de a mai pune porecle colegilor de suferinţă. Stupida idee a fost a lui Sun. Probabil s-a răzbunat anticipat faţă de aflarea adevărului despre presupusa ei răpire de mai demult. După ce reuşesc să repornească neruginita camionetă, Sawyer îşi îndeasă prin buzunare nişte beri şi se retrage pentru a-şi pune rinichii la treabă. Urmează scena lui Nikki şi Paulo, pe care eu nu am înţeles-o. În fine, înfiorător este momentul în care Nikki pare să dea semne de trezire în timp ce pământul se lopăta în groapă. Sawyer se reface mental citind o nouă carte - The Fountainhead de Ayn Rand. Se povesteşte viaţa tânărului arhitect, Howard Roark, ce este însufleţit de idei inovatoare, dar preferă anonimatul decât compromisul viziunilor sale originale. Hurley nu-l slăbeşte deloc şi îi aplică încă o păcăleală, de această dată însă una extraodinară: îl face să creadă că va avea loc un vot de excludere. Astfel Sawyer, de voie de nevoie, îi asigură o pătură lui Claire, pescuieşte cu zeul mării - Jin, vânează cu brother Des. Hurley îl împinge astfel să aibă un comportament mai responsabil printre naufragiaţii rămaşi la tabără. Singurătatea e soarta spiritelor superioare spunea un german. Acum parcă şi James Ford gustă savoarea faptului şi gesturilor de a fi drăguţ cu ceilalţi. Simte că are un rol superior, simte că trebuie să-i apere pe cei neajutoraţi. Împreună cu Sayid o urmăreşte pe Juliet, proaspăt întoarsă cu Jack, în care nu pare să aibă deloc încredere. Nu degeaba s-a transformat într-un om mai bun, are şi recompense … dulci. Nu după mult timp, Kate năvăleşte în intimitatea cortului său şi fac dragoste a două oară. Cât de bine e să devii mai drăguţ, nu ?! Întâlnirea cu Locke îi oferă mai târziu alte senzaţii tari. Sperând să-l ucidă pe Ben, Sawyer este blocat în rămăşiţele corabiei împreună cu un individ necunoscut. Atunci flashback-uri din copilărie se perindă prin mintea sa, aducându-şi astfel aminte de himera după care a fugit toată viaţa. Descoperă că A. Cooper este iniţialul Tom Sawyer, asasinul părinţilor săi. Acest nume provine de la romanul de aventuri copilăreşti The Adventures of Tom Sawyer scris de Mark Twain.
Dar cine este acest Sawyer - de la care a izvorât numele personajului nostru din Lost ? De la cine a luat iniţial Cooper numele acesta ? Păi eroul romanului se aseamănă foarte mult cu James Ford. Este un orfan crescut de o mătuşă, un băieţel foarte priceput la a scăpa basma curată din orice situaţie, oricât de dificilă ar părea ea. Micul pişicher ştie să scape de orice pedeapsă pe care o merită. Câteodată are un comportament prostesc, dar e înzestrat cu o isteţime ieşită din comun şi înfrumuseţat de simţul umorului. Încearcă să le impresioneze pe fete prin şmecherii şi grozăvii fizice. Ei, ce ziceţi de această cararterizare ?! Nu e aşa că se aseamănă micul erou al lui Twain cu James Ford adult ? Dacă unul manifestă interes sentimental faţă de Becky, celălalt nutreşte atracţie irezistibilă faţă de Kate. Simblistica romanului de aventuri se dilată şi peste Lost. Peştera reprezintă pentru Tom un test de maturitate, cuşca este pentru Sawyer un moment de cumpănă care îl schimbă radical. Furtuna de pe insula Jackson reflectă conştiinţa lui Tom cum că Dumnezeu şi-a aruncat mânia direct asupra lui, tornada electromagnetică de asemenea pare că l-a ales expres şi pe Sawyer. Comoara după care se aventurează micul Tom şi cu Huck Finn exprimă sfârşitul, începutul sfârşitului, iar pentru Sawyer este dobândirea unei uriaşe responsabilităţi viitoare odată cu revelarea secretului comorii de pe insulă. Satul St. Petersburg din SUA simbolizează şi sintetizează întreaga lume, la fel ca şi comunitatea naufragiaţilor sau barăcile ostililor reflectă o microsocietate ca un microcosmos suficient sieşi.
Micul James s-a simţit responsabil pentru dispariţia părinţilor. Un francez a spus mai demult de la învinuire la dorinţa de răzbunare nu e decât un pas. Îl vedem acum pe Sawyer mai încruntat şi mai concentrat ca niciodată şi, în timp ce îl strangulează pe inimosul Cooper, bănuim aceeaşi încruntare şi pe fruntea paznicului uşii - John Locke. După ce îi mulţumeşte, acesta din urmă îi înmânează caseta cu dovada că Juliet e o cârtiţă. Ajuns înapoi printre ai lui face cunoscut acest lucru. După ce se desconspiră planurile imediate ale lui Ben de a ataca plaja, Sawyer se alătură entuziast la distrugerea cu dinamită a turnului transmiţător şi blocator. Kate este respinsă cu brutalitate şi se enervază văzând că prietenul ei preferă compania lui Juliet. Bran al ostililor îi prinde din nou pe câţiva naufragiaţi (printre care şi Mr. Miyagi) şi doar şofatul salvator al lui Hurley îi mai salvează. Apare pentru ultima dată Die Hard-ul nostru cu plete şi prinde oportunitatea de a-l mângâia oleacă pe Tomiţă. That's for taking the kid off the raft spune el şi bang-bang barbă-falsă cade secerat. Milosul Hurley îi reproşează că desculţul s-a predat de bunăvoie, dar Big Bad Wolf nu l-a crezut. După ce am văzut ultimul mobisod înţelegem că micul Walt merita protecţia lui Sawyer, căci poseda puteri, însă nebănuite în ochii bodyguard-ului său. Chiar dacă Sawyer nu era atunci conştient de înzestrările acestuia, gândul la copilul Jessicăi şi al lui David sau la Clementine nu a lăsat loc decât de răzbunare oarbă. La turnul Big Ben, Sawyer şi ceilalţi privesc cu jind la telefonul futurist demn de NSA şi menevrat cu atâta sârg de Dr. Quinn. Vin salvatorii ! Oare ?
De ce personajul lui Sawyer place publicului ? De ce place fetelor e de la sine înţeles. Băieţilor le place datorită aspectului rebel, încălcător de reguli. Mie îmi place că peste toate acestea mai citeşte şi câte o carte. Oare cine este responsabil pentru acest minunat rol din Lost ? Josh Holloway sau cheliosul scenarist ?! Sau amândoi. Sau poate cel care a făcut selecţia actorilor. De ce câteodată avem impresia că pentru un anumit rol se potriveşte numai un singur actor de pe lume ? Este cazul lui Sawyer, faţă de care credem că niciun alt actor nu l-ar fi interpretat mai bine. Cine ar fi reuşit să mai redea atât de autentic trăirile literare ale escrocului, sentimentele difuze ale şarlatanului, şarmul cuceritor al criminalului, palpitaţiile fenetice ale muzicii de fundal când Sawyer pleca la atac, compătimirea intensă pe care o primea din partea noastră când era caftit de schingiuitorul-torturator sau jignit de Dr. Quinn ?! Cine ar mai fi sărutat atât de pătimaş, după mângâierea cui ar mai fi tânjit Kate, cine ar mai fi pus nenumărate porecle colegilor, cine ar mai fi atras atât de mulţi fani, cine ar mai fi fost James Ford … ?!
Şi ce dacă era un solitar mizantrop, un singuratic prefăcut ? Amintindu-ţi de Sawyer îţi vine să escaladezi culmile disperării. Aşa cum a făcut-o şi Cioran, după care a scris: N-ar fi mai bine să-mi îngrop lacrimile într-un nisip la marginea mării, în cea mai deplină singurătate. Ba da, căci ce e mai reconfortant decât să vizionezi Lost în singurătatea dolby-ului tău (cine are !) şi să trăieşti permanent tensiunea misterelor încă nerezolvate ale insulei.
Iar în final vă propun un alt exerciţiu de imaginaţie muzicală. Căutaţi o melodie, dacă cumva nu o aveţi în playlist: Dacă pozele ar vorbi de Ombladon. Aşezaţi-vă căştile pe (în) urechi şi gândiţi-vă la un peisaj tropical, undeva pe un ţărm, sub un amurg, un vânt adie prin pletele lui Sawyer, fruntea lui este încruntată spre o carte (bănuim că în ea se află bine împăturită şi scrisoarea de când era copil), oare la ce se gândeşte ?! : la Kate, la Ana-Lucia … la părinţii morţi, la Dumnezeu ; figura îi este puţin întunecată de barba nerasă … apoi să ne gândim la noi, la trecut … şi să apăsăm apăsăm butonul Play de la Winamp …
↑ sus ≡ discută articolul Bogdan Andronache - 18 decembrie 2007
Dacă aţi aşteptat un material nou, plin de acţiune, suspans şi devăluiri şocante, vă avertizez că veţi fi profund dezamăgiţi. "Arzt & Crafts", este mai degrabă un mobisod amuzant, asta datorându-se în primul rând prezenţei lui Dr. Artz (dacă nu vi-l amintiţi, este vorba de acel personaj de meserie profesor, căruia i-a explodat dinamita în mână în timp ce îi învăţa pe Jack şi Kate cum trebuie să o mânuiască). Celelalte personaje ale mobisodului sunt: Hurley, Michael, Jin şi Sun, acesta fiind primul cu mai mult de 2 protagonişti.
Acţiunea se petrece pe plajă, la scurt timp după prăbuşirea avionului pe Insulă. În timp ce Jin şi Sun discută despre relaţia dintre Shannon şi Boone, apare Dr. Artz, care îi întreabă pe cei aflaţi pe plajă care este părerea lor despre mutarea taberei lângă peşterile din junglă. După ce minute bune încearcă să-i convingă pe naufragiaţi că mutarea este o idee proastă, Artz îşi schimbă brusc părerea la auzul zgomotelor produse de monstrul din junglă.
Pentru a vedea mobisod-ul anterior, daţi clic aici.
Jin şi Sun pe plajă, uitându-se printre haine. Cei doi voi vorbesc în coreeană.
Jin: Cred că sunt iubiţi.
Sun: Nu sunt.
Jin: Păi o priveşte ca şi cum ar iubi-o.
Sun: Boone şi Shannon sunt frate şi soră.
Jin: De unde ştii? Vorbesc cumva coreeană?
Sun: Era doar o presupunere.
Artz vine în fugă spre ei.
Artz: Care-i treaba cu mutatul ăsta de pe plajă la peşteri? Huh? Voi aveţi de gând să plecaţi?
Hurley: Nu vorbesc engleza, omule.
Artz către Hurley şi Michael Artz: Oh. Dar voi ce faceţi, mergeţi?
Michael: Nu ştiu despre ce vorbeşti.
Artz: Mă refer la peşteri. Mergeţi la peşteri? Jack şi tipul ăla chel, şi ... uh ... tipa aia, cum o chema-o, au găsit nişte peşteri, şi ei chiar cred că ar trebui să ne mutăm de pe plajă la peşteri.
Hurley: Şi? De ce n-ar trebui să mergem?
Artz: De ce? Ok, în primul rând, umezeala. Peşterile abundă în umezeală. Umezeala produce bacterii, care atrag insectele ce îşi vor depune ouăle la noi în gură în timp ce dormim. De aia.
Se întoarce şi strigă către Sun şi Jin Artz: Hei, hei, hei! Ştiu că nu mă înţelegeţi, dar dacă se va vota pentru mutatul la peşteri, voi doi să votaţi NU. Aţi înţeles? NU!
Michael: Hei! Dacă urli la ei nu vor înţelege mai bine.
Hurley: Dacă Jack zice că e o idee bună, poate că ar trebui să avem încredere în el.
Artz: De ce? Spune-mi tu. Pentru că e doctor? Asta îl îndreptăţeşte să fie liderul? De unde ştim că nu e nebun? Haideţi să vă spun ceva. Se apleacă şi vorbşte în şoaptă cu Michael şi Hurley. Ieri mergeam prin junglă, când îl văd pe Jack fugind prin junglă, strigând după "tăticul" Ridică vocea, adresându-se tuturor Ok, bine, bine, voi dobitocilor vreţi să mergeţi la peşteri. Foarte bine. Eu voi sta aici pe plajă cu toţi cei care vor să mai supravieţuiască. Zgomotul monstrului. Toţi privesc în jur. Uh, totuşi ... ne vedem la peşteri. Pleacă.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 17 decembrie 2007
Se mai şicanează ei din când în când - Sawyer cu Jack - dezvăluindu-şi unul altuia aventurile amoroase. Căci dacă dragoste nu e, măcar sex să fie spunea cineva. Jack află că Ana Lucia nu a scăpat de şarmul lui James, iar acesta află că Jack s-a prins într-o plasă cu Kate. Nu se poate gândi decât la faptul înnebunitor că aşa se zice mai nou. Până una alta dezvoltă seria poreclelor, printre primitori se numără şi cel care a început, Hurley, acesta şi nu numai e numit Hoss, după un personaj din serialul de televiziune Bonanza. După ce Ana Lucia reuşeşte să facă uitată arma de la cingătoarea cavalerului, are loc o dublă crimă executată de asasinul nemilos - Michael. Acesta îi ademeneşte pe cei 4 naufragiaţi de pe listă spre Pala Ferry, de unde, pentru a nu se scufunda portavionul, Hurley este lăsat liber să facă pe curierul. Când Kate vine să-i ceară o armă, degetele lui James se străduiesc să ţină deschis un volum de Walker Percy - Lancelot. Sawyer are şi de ce să citească pasionat această carte. Singurătatea este o târfă care nu te învinovăţeşte că eşti egoist scria Paler. Doar în izolare Sawyer se poate lua la trântă cu gândurile perverse care îi perforează mintea. În carte este vorba despre Lancelot Lamar, un individ nobil, acum internat într-un ospiciu, care poartă o conversaţie cu Percival, un prieten preot cu studii medicale. Ideile ce străbat paginile sunt despre sentimentele pe care le poartă el pentru femei. Personajul se trezeşte după un vis lung de 20 de ani şi îşi pune întrebări de moralitate (uneori sexuală). Ce reprezintă sexul ? Nu este el decât un simplu act de reproducere a două fiinţe umane pentru perpetuarea speciei ?! Dacă este decât biologie, de ce doare într-atât un adulter al fiinţei de lângă tine ?! Trăiri ambivalente despre sexul opus îi răvăşesc mintea lui Lancelot. Cam la fel gândeşte şi Sawyer: We gotta take care of us. It's every man for himself, Freckles … îi spune lui Kate. Exasperat de întrebări, pare că se uită după un răspuns spre ceruri, cerând fără cuvinte explicaţii chiar lui Dumnezeu. Citeşte pe plajă o carte pe măsură Are You There, God? It's Me, Margaret de Judy Blume. Poate nu era totuşi lectura potrivită pentru James Ford, mai degrabă pentru Kate ori Shannon. Cu siguranţă a căutat în carte ceva acţiune, există, dar în măsuri mai ponderate de cum a fost obişnuit el. Margaret are un părinte creştin şi altul evreu. La căutarea ei iraţională după Dumnezeu cel adevărat se mai adaugă şi frustrarea că, spre deosebire de colegele sale, ei nu-i venise încă menstruaţia. Într-un final descoperă că nu este nimic în neregulă cu ea, toate sunt trăiri perfect normale. Apatia lecturilor lui Sawyer este însă stricată de un nebun care vede oameni în halate de baie plimbându-se prin junglă. Acest pacient de ospiciu vine şi îi cere nişte medicamente anti-vedenii, dar întâmplarea este definitorie pentru vorbele lui Pitagora : Gluma este o sare ce trebuie întrebuinţată cu economie. Văzându-se luat în râs, dintr-o dată caracterul mâncăcios se crede pe ringul de sumo şi sare la trântă, făcând ferfeniţă cortul. Însă numitul rotunjor se revanşează cu un cadou pentru Sawyer. Îi găseşte o carte numai bună de citit - Bad Twin de Gary Troup (anagramă pentru cuvântul în engleză - purgatory). Este o carte gen thriller, dar care are o conexiune extrem de stranie cu serialul Lost. Paul Artisan, un fel de detectiv, este angajat de Cliff Widmore, un afacerist bogat, pentru a-l găsi pe fratele său geamăn - Zander. Referirile la filosoful John Locke, la Oceanic Airlines, la nişte numere ciudate, la Hanso Foundation ne fac să încruntăm din sprâncene şi să ne întrebăm cum naiba a ajuns acolo pe plajă o carte în care vorbeşte despre astfel de lucruri. O altă scenă dezvăluie caracterul cultivat al lui Sawyer. Când este prins într-o divergenţă despre arme, John intervine stârnind uimirea personajului care răspunde: Şi tu Brutus ? Este o referire la celebrul Brutus din piesa Iulius Cezar a lui Shakespeare.
În sezonul 3, Sawyer se trezeşte într-o cuşcă zoologică, rănit şi mort de foame. Urmând îndemnul lui Karl, el evadează, dar este prins în scurt timp şi adus înapoi. Reuşeşte ingenios să capete de la maşinăria butonată nişte biscuiţi cu gust de peşte, dar nu îi sunt de ajuns. Dac-ar ştii el că în acel timp Kate serveşte prânzul la o masă cu vedere spre mare în compania unui cavaler gătit la 4 ace! Sunt scoşi pe tarla să presteze o muncă total inutilă - aceea de a nivela o parcelă de pământ. Pe moşie are loc o scenă de dragoste memorabilă. Să mori nu este nimic, înspăimântător este să nu trăieşti zicea francezul Hugo. Lui Sawyer nu mai era frică de moarte şi în acelaşi timp nu mai simţea nici gustul vieţii, al iubirii, al buzelor pistruiatei, aşa că, ignorând avertismentele supraveghetorilor el o sărută pătimaş pe Kate. Primeşte un cotor de AK-47 în cap, dar până la urmă reuşeşte să pună mâna pe armă. Mi-aş fi dorit atunci să-l perforeze oleacă pe Pickett ! Dar din păcate Juliet apare ca din senin şi detensionează situaţia. Cine vine să-l rezolve definitiv pe năbădăiosul naufragiat. Este chiar Henry Gale, acum devenit Ben Linus. După ce în prealabil trăsese cu ochiul pe monitoare şi înţelesese şiretlicul lui Sawyer, acesta scapă de electricitate şi îl aduce pe recalcitrant pe masa chirurgicală. Ne dăm seama de marea deşteptăciune a lui Ben, care păcăleşte păcăliciul. Ţi-era şi milă de Sawyer când îl vedeai că nici nu se uita prea bine la Kate, aşa cu hainele rupte cum era ea, de frică să nu i se ridice tensiunea şi să i se întâmple ceva la inimă.
În acelaşi timp, glonţul ţâşnea din arma lui Sun spre pieptul lui Colleen. Ceva mai rapid, nu ca în Matrix ! Foarte supăratul Pickett dă buzna în cuşca lui James şi vrea să se răzbune pentru moartea ei. Dar Colleen asta şi-o căutase cu mâna ei la urma urmei ?! Deloc tandrul ostil se pare că îi spunea acesteia vorbe dulci doar în contexte violente şi sadiste, deoarece îi însângerează figura iubăreţului naufragiat doar pentru a stoarce o declaraţie de iubire din partea lui Kate. Tot prin episoadele acestea, Sawyer este plimbat pe vârfuri de munte de liderul celorlalţi, Ben, pentru a-i arăta imposibilitatea scăpării de pe Hydra Island. Ştiindu-l pe James Ford, Linus a încercat şi a reuşit să-i împărtăşească metaforic şi subtil unele lucruri făcând apel la imaginile vizuale intense din cartea Oameni şi şoareci. Dar Pickett nu se lasă, fiind foarte încăpăţânat. Decis să termine cu Sawyer, acesta este distras de emiţătorul radio şi este doborât la pământ. Captivii reuşesc să fugă prin junglă, se intersectează cu Sheena - frumoasa regina a pădurilor, care îi ascunde într-un loc ştiut numai de ea. În schimbul eliberării Brad Pitt-ului ei, Karl, Alex - Jolie promite că le va facilita evadarea. Îl scot de la diafilme pe băiat, apoi ajung la ţărm. Reuşesc să străbată marea până la insula mamă. Acolo, această Pippi Şoseţica pistruiată se supără pe el. Se vede că James Ford ori a citit cartea scrisă de Astrid Lindgren ori a vizionat filmul adaptat după aceasta. Pippi Şoseţica trăia într-un sat suedez împreună cu maimuţica ei - Mr. Nilsson şi cu un cal bătrân - Villa Villekulla. Tatăl ei era un marinar pierdut pe mările sudului, despre care încă nutrea speranţa regăsirii. Dar acesta naufragiase pe o insulă sudică, unde era cunoscut de către băştinaşi drept şeful cel alb şi gras.
[...]
↑ sus ≡ discută articolul Bogdan Andronache - 17 decembrie 2007
A fi mort înseamnă a ajunge prada celor vii spunea Sartre. De cum s-a încheiat prăbuşirea, ne-am dat seama că naufragiaţii sunt prizonierii unui cerc închis, unui tărâm în care nu contează dacă eşti mort sau viu, căci tot vei deveni prada celor ca tine. Sawyer îşi etalează trăsăturile de pasăre de pradă, căci adună ca un om foarte strângăreţ, cam tot ce este necesar de pe la toţi. Ca o furnică adună el acum provizii pentru vremurile mai grele ce vor urma, însă la scurt timp se dovedeşte a fi doar un greier trândav. Chain-Smoking Jackass, după cum îl porecleşte Hurley, (acum vedeţi cine a început cu poreclele !) ne face să ne îndoim de ce fuma el acolo, căci numai un tip care se simte high ar fi dobândit curajul să se pună cu inimaginabilul, cu un urs polar pe o insulă tropicală. Dar el trage ca-n wild wild west şi omoară arătarea albă. Trage nu numai în animale, dar şi în poliţişti (Kate ştia de ce !). Vedem mai încolo că nu numai creaturile uriaşe îl enervează pe Sawyer, ci şi o broscuţă e în stare să-l scoată din minţi. De fapt toţi naufragiaţii îl scot din minţi, căci îşi ia rucsăcelul şi se mută mai la periferia societăţii. Este bănuit că a furat inhalatorul împotriva crizelor de astm a lui Shannon, dar, după ce Sayid practică ce ştie el mai bine, tortura, se dovedeşte că nu el era responsabilul.
Dacă vă întrebaţi cine este cel mai citit, mai cult, mai pasionat de divertisment, de filme, de cunoaştere, aflaţi că Ben Linus are un adversar pe măsură, care în unele cazuri îl şi întrece. Da, căci de Sawyer sunt legate cele mai multe apariţii de cărţi pe insulă şi el este naufragiatul pe care îl vedem citind cel mai des. Cărţile se scriu în singurătate, însă împotriva ei, spunea Paler. Sawyer le citeşte în izolarea cortului său, însă visând la o apropiere de restul naufragiaţilor sau de Kate. Cine putea crede că el - un escroc - este cel mai citit ?! Amintiţi-vă numai de partida de poker când Jack a fost întrebat unde a învăţat să amestece cărţile atât de bine. Doctorul a aruncat în vânt o menţiune despre Phuket, dar a făcut ochii cât cepele auzindu-l pe Sawyer întrebându-l ce anume căuta în Tailanda. Este curios cât de pasionaţi de lectură erau călătorii avionului ce se îndrepta către SUA. Nu de alta, dar pe insulă apar ca din senin, de printre bagaje, nenumărate cărţi. Una dintre primele cărţi citite de personajul nostru este Watership Down de Richard Adams. Deşi este vorba despre nişte iepuri, se pot face nenumărate legături cu Lost. În adăpostul Sandleford trăieşte o mare familie de urechiaţi (să zicem clubul naufragiaţilor de dinainte de insulă). Fiver este un iepuraş cu capacităţi vizionare (ce ziceţi de Desmond ?!). El are un flashforward despre distrugerea iminentă a adăpostului lor. Nereuşind să-l convingă pe şef de catastrofalul viitor, el împreună cu fratele lui - Hazel, pleacă cu un mic grup de iepuraşi spre un alt tărâm, mai fericit şi fără griji (insula). Ceata este încet încet condusă de către Hazel, insigniafiantul membru al adăpostului iniţial. În viziune se promite un loc ideal, care se adevereşte într-un final drept Watership Down. Acolo sosesc în scurt timp şi nişte supravieţuitori din fostul adăpost care s-a dovedit a fi devastat de către oameni. Dar iepurii au un şoc văzând că le lipseşte ceva absolut fundamental, fără de care ei şi-ar pierde din simbolistică. Nu aveau femele (nu se puteau reproduce deci !). Cu ajutorul unui pescăruş ei identifică Efrafa, adăpostul vecin, care abunda de iepuroaice. Dar acesta se dovedeşte a fi un stat militarist, condus cu mână de fier de generalul Woundwort (poate Ben Linus !). Hazel - naufragiatul reuşeşte să scape câţiva locuitori din Efrafa (cum Karl este salvat de Kate şi Sawyer). Dar armata din Woundwort vine peste ei (cum fac şi trupele antitero desculţe conduse de generalul de brigadă Tom), însă în carte ostilii sunt înfrânţi de bravii iepuraşi naufragiaţi în Watership Down. Curând aflăm că respetiva carte aparţinea răposatului Boone.
Kate începe să simtă că sunt masca lui Hanibal se ascunde un Leonardo di Caprio ! După ce citeşte scrisoarea lui Sawyer parcă se îndrăgosteşte de marele copil. Obosiţi de fugăreala unui mistreţ, ei încep să joace infantilul joc cu Adevăr sau Provocare. Astfel ei se cunosc mai bine, mult mai intens decât Jack reuşeşte s-o cunoască pe Kate în întregul Lost. Când într-un final localizează savuroasa friptură, Sawyer îşi aduce brusc aminte că are colesterolul ridicat sau poate că îl ucisese pe nedrept pe Duckett în Sydney şi cruţă viaţa grătărelului. Drept recompensă că nu i-a ucis sufleţelul păros, insula bagă în difuzoarele copacilor nişte şoapte, lăsându-l să înţeleagă că nu sunt singurii iepuri de pe acolo. După câteva zile în care redescoperise plăcerea lecturii tropicale, ochii încep să-l doară semn că trecuseră multe luni de la ultima activitate de acest gen. Oricum, de-a lungul Lost, James Ford va recupera cu vârf şi îndesat. Drept recompensă pentru tratamentul caftitor la care-l supuseseră, Jack şi Sayid se revanşează. Primul îi descoperă o afecţiune oftalmologică, iar cel de-al doilea îşi pune în aplicare licenţa în sudură şi îi confecţiunează nişte ochelari, pentru ca Redneck să nu-i mai poarte pică. Michael construieşte o plută cu care speră să înfrunte mareea constrângătoare. Sawyer îşi cumpără bilet pe transpacificul din bârne, pregătit fiind ca iscusitul vânător în căutarea şiterei Moby Dick - o balenă inventată de scriitorul Herman Melville. Iată o altă replică ce aminteşte de alt roman Folks down on the beach might have been doctors and accountants a month ago, but it's Lord of the Flies time, now. Sawyer face o comparaţie cu romanul lui William Golding - Împăratul muştelor, despre care am mai vorbit. Freakin' Redneck Jerk, după cum spunea acelaşi Hurley, se dovedeşte milos, şi îi poveteşte lui Jack despre întâlnirea cu tatăl lui în barul din Sydney. Asta pare să-l mai îmbuneze pe năvalnicul doctor. Pasionat de citit, violează intimitatea mesajelor din sticla aruncată în apele oceanului şi se minunează de rotunda sumă cu care se pricopsise norocosul hispanic. A Wrinkle in Time scrisă de Madeleine L'Engle este o altă carte citită de naufragiat în primul sezon. Meg Murry, personajul principal, alături de fraţii ei, este transportată prin timp şi spaţiu, de către trei fiinţe transcendentale: Mrs Whatsit, Mrs Who şi Mrs Which. Acestea îi poartă către planeta îndepărtată Camazotz, spre a-l scăpa pe tatăl ţinut captiv acolo. Dar ideea subtilă este învăluirea Terrei într-un întuneric pentru a cărei eliberare s-au luptat şi s-au sacrificat toate marile personalităţi religioase şi artistice ale lumii: începând cu Euclid şi Iisus, trecând prin Budda şi terminând cu Einstein sau Gandhi. Se poate paraleliza că ceilalţi reprezintă un fel de salvatori care încearcă şi se sacrifică pentru a îndepărta întunericul fatidic ce planează asupa planetei. Finalitatea experimentului lor nu poate fi decât mântuitoare, numai că noi încă nu am putut îmbina fragmentele într-un întreg.
Fredonează purtat de refluxul mareei cântecul Redemption Song a lui Bob Marley. La vederea portavionului deghizaţilor răpitori, Sawyer scoate arma pentru a-l apăra pe neputinciosul Walt, dar este împuşcat. Plutind în derivă gustă din buzele lui Michael pentru a-l salva pe acesta. Acum să recunoaştem cine ar fi făcut-o ; James Ford merită toate laudele pentru acest gest, astfel i se mai spală substanţial din păcate. Karate Kid apare fuging mâncând pământul, precum Karl Lewis pe pistă, şi nu mai poate pronunţa decât … others. Sawyer nu poate face nimic în faţa fiorosului Mike Tyson sfâşietor de urechi, acum deghizat în credinciosul Mr. Eko. Acest Shaft al junglei ţine post la vorbă, dar acţionează cât cinci. Ana Lucia încă se crede pe tărâm american luptând cu bandele de afro-americani de prin cartiere, căci se comportă precum şefa unei trupe de intervenţie. Dar taciturnul musculos se revanşează confecţionând o targă pe care îl poartă pe rănitul playboy. Ajuns la sediul central, capătă îngrijiri de la doctorul de gardă, apoi, furios că îi lipsesc unele proprietăţi, reuşeşte printr-un şiretlic să pună mâna pe arme şi medicamente. Îşi reia activităţile cotidiene, printre care glumele şi cărţile (de joc). Nimic nu uneşte mai mult oamenii decât râsul spunea Tolstoi. Maybe they went out for ice cream răspunde Sawyer despre Jack şi Locke lui Kate când aceasta descoperă că îşi părăsiseră postul. Southern Pervert - cum spunea pistruiata într-un moment de irascibilitate, începe desfăşurarea unor activităţi la care se pricepe de minune. Crezându-se într-un cazinou cu public îl provoacă pe Jack la o partidă, dar, (paradoxal !!), acesta se dovedeşte un fel de card-counter, un Houdini al cărţilor de joc, un maestru al pokerului (învăţat probabil prin Phuket). A nu ştiu câta oară, Sawyer este umilit de tatuatul medic (nu cred să mai existe în lume vreun neurochirurg tatuat în aşa hal ; e mai tatuat decât Mutu sincer acum !). Recuperându-se în staţie ca într-o rezervă de lux de 5 stele, pe lângă al nostru personaj se zăreşte cotorul unei cărţi - After All These Years de Susan Isaacs (aceasta a fost publicată în 1994 şi se găseşte în staţia Swan, construită aproape de 1980 parcă). Rosie Meyers, o femeie de 47 de ani, este părăsită de către soţ, după cea de-a 25 aniversare a căsătoriei lor. După vreo 4 luni, fostul soţ devine dintr-o dată răposat, deoarece este găsit pe podeaua bucătăriei drept suport pentru un cuţit. Sergentul Gevinski este ferm convins de vinovăţia femeii. Scriitura este plină de simţ ironic, iar tonul este glumeţ (după cum cred că ar fi şi James Ford dacă ar scrie o carte). Un alt volum se zăreşte pe acolo prin Swan, anume Hindsight de Peter Wright. Este un thriller cu aromă de fizică, viaţă pe pământ, umanitate, religie, tot tacâmul.
[...]
↑ sus ≡ discută articolul Bogdan Andronache - 16 decembrie 2007
În sfârşit cei de ABC au anunţat programul mijlocului de sezon şi ceea ce până acum era doar la stadiul de zvon, a devenit certitudine: LOST nu va mai fi difuzat în serile de miercuri. Astfel, premiera Sezonului 4 va avea loc joi seara, în data de 31 ianuarie, ora 21:00. Până acum au fost finalizate 8 episoade din noua serie şi deşi Damon Lindelof şi Carlton Cuse nu au dorit începerea difuzării serialului până când greva nu ia sfârşit, cei de la ABC nu au luat în seamă părerea lor.
Din cauza grevei, ABC a adăugat în grila de program câteva reality-show-uri mai vechi, încât noile seriale au fost anulate din cauza lipsei de scenarii. Decizia postului de televiziune american, de a plasa LOST în locul super-serialului "Grey's Anatomy", arată cât de multă încredere au producătorii în Sezonul 4. Desigur, pentru luarea acestei decizii a contribuit şi faptul că LOST nu va avea o concurenţă puternică, la aceaşi oră fiind difuzate reluările la serialele "Supernatural" şi "CSI" şi noi episoade din reality-show-urile "Don't Forget the Lyrics" şi "Celebrity Apprentice".
Iată ce a avut Damon Lindelof de spus despre decizia celor de la ABC: "Cred ca este extraordinar că LOST va lua locul la "Grey's Anatomy". E foarte bine pentru serial că nu va mai trebui să concurăm cu noile episoade din "CSI". Singurul show cu care nu şi-ar dori nimeni să concureze în ianuarie este "Americal Idol" şi existau foarte puţine intervale orare favorabile. E bine că nu vom concura cu ei, mai ales că ei nu au nevoie de scenarii. (...) Sfârşitul episodului 8 este foarte palpitant şi audienţa trebuie avertizată că în cazul în care greva nu va lua sfârşit în curând, fanii vor trebui să aştepte până la cea de-a doua jumătate a seriei pentru a primi răspunsuri la marile întrebări."
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 15 decembrie 2007
Un singuratic român care a trecut în lumea celor drepţi anul acesta şi care suferea de aceeaşi solitudine ca şi Sawyer a găsit o definiţie, o lămurire acestui comportament bizar: singurătatea nu e o victorie înaintea celorlalţi, ci e de fapt un naufragiu personal.
So you'd cowboy up. Crying in the jungle... I thought you people were supposed to be tough. Lui Sawyer nu-i vine să creadă cum unul dintre ceilalţi (Karl), dă dovadă de slăbiciune. Nu i se pare un atitudine adecvată pentru un băiat rău. Şi el fusese un băiat rău, dar nu plânsese niciodată, mai ales după o femeie. Mai necruţător este faptul că Sawyer nu cunoaşte tragica finalitate a băieţilor răi, tagma din care face parte. Să facem un scurt exerciţiu ; să ne amintim de James Dean. Iar acum să facem o scrută pauză de câteva minute, să aprindem un player şi să ascultăm melodia Bad guys always die - Dr. Dre feat. Eminem. Şi în timp ce stăm aşa cu căştile pe urechi să nu deranjăm pe cineva, să ni-l imaginăm pe personajul nostru cum stă neclintit precum C. Eastwood, cu arma întinsă spre următoarea victimă, neras, cu părul răvăşit de vânt şi puţin încruntat. … Ok, acum după pauza pe care nu a făcut-o nimeni, dar sper să nu o rateze la sfârşit, să continuăm povestea despre acest rebel fără cauză, acest gagiu bine, dar care interpretează un personaj care nu e tocmai ideal. Totuşi, se pare că, a câştigat simpatia tuturor de-a lungul trecerii episoadelor. Cum oare un infractor, un astfel de escroc pe care dacă l-ai ştii vecin de scară sau coleg de servici ai încerca să te muţi sau să-ţi schimbi serviciul, a putut să devină atât de simpatic în ochii noştrii ?! Deoarece el nu este un simplu şarlatan, criminal fără scrupule, singuratic, ci este mai mult decât atât. Este sensibil, cult, vesel, atrăgător ş.a. Cum oare se împacă aceste trăsături contradictorii în personalitatea unui singur bărbat. Să vedem în continuare …
Sawyer s-a născut în Jasper, Alabama, un stat din sud-estul SUA. Definitorie pentru viaţa lui au fost dramele copilăriei, în care puritatea şi inocenţa i-au fost maltratate în cel mai rău mod posibil, fiind martor la moartea părinţilor săi. Ascuns sub patul bunicilor, după cum vroia să împărtăşească dorinţa ascunsă a mamei în acel moment, copilul blonduţ aude împuşcăturile care-i ucid cele mai iubite fiinţe. Mai târziu, gloanţele care ţâşnesc din arma lui nu-i mai clintesc un singur muşchi de pe figură. Rămâne ciudată precocitatea copilului, care împofida vârstei fragede, înţelege oarecum motivul pentru care tatăl a recurs la acel gest extrem şi încearcă să-şi ia o responsabilitate pentru viaţă. Astfel, după nu mult timp, el scrie “Dear Mr. Sawyer, You don't know who I am but I know who you are and I know what you done. …”. Şi această scrisoare îi devine un motiv suficient pentru a-i forma obsesia răzbunării, reamintindu-i permanent că are de îndeplinit o sarcină nobilă. Din păcate, un om care alege calea răutăţilor spre a se descurca în viaţă are parte la tot pasul de acestea. Undeva în copilărie spre adolescenţă, Sawyer suferă câtva timp de o boală specifică vârstei - mononucleoză infecţioasă. Dar nu e întâmplătoare acestă afecţiune, chiar predestinată, ştiindu-l pe viitorul adult un foarte mare iubăreţ. Maladiei acesteia i se mai zice şi boala sărutului, pentru că se transimte la nivelul salivei. Acum să ne gândim că poate dintr-un fel de răzbunare Sawyer a devenit adeptul sărutului franţuzesc ?! În fine, trist e că a renunţat la şcoală prin timpul începutului de liceu, când deja s-a încurcat în datorii pe care nu avea cum să le achite. Ca orice puştan de vârsta lui, fără servici, a adoptat calea cea mai simplă de a face rost de bani - a fura, dar nu oricum, ca orice infractor mărunt, ci prin irezistibila situaţie în care victima îi oferă economiile pe tavă. Atunci a luat porecla celui care, în trecut, a trăit din aceeaşi îndeletnicire nobilă, fără a realiza că, încet-încet şi pe nesimţite, se transformă în chiar himera pe care o urmăreşte.
Pentru James Ford încep acum alias-urile. Brusc, devine un fel de J.R. Ewing din serialul texan Dallas. Iniţiază afaceri pe picior mare cu guvernul pentru operaţiuni de extracţie petrolieră în Golful Mexic. Dar norocul pentru David şi Jessica a fost că făcuseră nu demult o gingăşie de băiat, care i-a adus aminte şarlatanului afacerist de vremurile în care, ascuns sub patul bunicilor, contempla ca un martor ocular, scena din propria lui cameră în care mama îi este ucisă de tatăl sinucigaş. După această tristă afacere, individul se încurcă un scurt timp cu fata lui Hurley. Staţi aşa, nu chiar prietena lui, ci doar fata care a mângâiat numerele norocoase pentru el. Mai suntem şi martorii ireproşabilei metode de a iniţia o înşelătorie. Nu am muşcat momeala numai noi, a făcut-o şi Cassidy Phillips. De parcă desconspirase tainele unui magician, aceasta a prins drag de magia lui Sawyer şi l-a rugat s-o lase să-i fie asistentă. După scurte şi rapide mişcări ale mâinii stângi pe deasupra unei pălării cu iepuri, profesorul a rostit o incantaţie şi a dezvăluit mici secrete de periferie a meseriei. Dar Cassidy nu a fost mulţumită cu atât şi l-a implorat să o bage părtaşă la o scamatorie mai mare, cum ar fi să dispară un întreg tren sau statuie, după făcea odinioară David Copperfield. Ok, a răspuns acesta, dar fata nu ştia că prima regulă era : meseria se fură, nu se învaţă la cursuri ! Astfel, deşi între cei doi se înfiripase o iubire platonică - mai mult sau mai puţin, personajul nostru o uşurează de toţi banii şi pleacă. Pleacă în lumea largă şi mica ucenică, dar nu reuşeşte prea grozave numere de magie şi dexteritate a degetelor. Însă face ceva mult mai dubios - o întâlneşte pe spărgătoarea de inimi, Kate. Cele două fetişcane beau un suc într-un bar şi discută chiar despre Sawyer. Daca-r ştii (Kate) ce-i iubirea! Va afla ea mai încolo, staţi liniştiţi. Dar tipul nu scapă nepedepsit, căci Cassidy îl raportează la poliţie, iar el îşi găseşte astfel o nouă gazdă - o închisoare. De parcă nu-i pricinuise destul rău, aceasta îl mai şi vizitează la mititica unde îi dă de înţeles că dragostea lor nu fusese decât platonică. O poză cu o fetiţă - Clementine Phillips, îl înduioşează pe durul puşcăriaş, care mai târziu, anonim, îi varsă nişte bani în cont. Dar înşelătoria nu este numai de rău augur pentru Sawyer. După ce reuşeşte să-l determine pe un coleg, Munson, graţie abilităţilor sale de fin psiholog, să-i dezvăluie locaţia secretă a unei mari sume de bani, câţiva ani din sentinţă îi sunt şterşi cu buretele. Dar curând se încurcă iarăşi în iţele afacerilor ascunse cu un nou partener, Hibbs. Are loc misiunea strict secretă pentru noi - Tampa Job, dar ni se revelează doar că se termină destul de prost. Fostul partener se pare că are surse la NSA, deoarece a decriptat numele asasinului părinţilor lui Sawyer. Îi dezvăluie acestuia că numele adevărat este Frank Duckett şi trăieşte incognito în Australia. Ne apropiem de insulă, căci acesta a fost motivul pentru care James Ford ajunge pe tărâmul cangurului. Pentru a se încuraja, bea într-un bar un pahar. Însă nimereşte lângă cineva care nu prea avea ce face în acea scenă - Christian Shephard, un chirurg căruia îi cam tremura mâna … şi vocea. După ce află frânturi despre viitorul lui adversar de pe insulă - Jack - din gura părintelui acestuia, îşi reia atribuţiile de mercenar din legiunea străină. Nu este emoţionat de mirosul apetisant al hotdog-ului şi îl omoară (sau nu) pe vânzător, iar apoi află că făcuse o greşeală. Îi rămân întipărite în memorie ultimele cuvinte ale răposatului comerciant. Într-un alt bar, Sawyer este arestat şi se hotărăşte să fie îmbarcat în Oceanic Flight 815.
[...]
↑ sus ≡ discută articolul Bogdan Andronache - 15 decembrie 2007
Iată că la o distanţă de doar o zi a apărut pe internet şi variante High Quality a promo-ului pentru Sezonul 4. Pe scurt: Hurley sub apă, Jacob, un alt animal ce n-ar avea ce căuta pe Insulă, fosile de dinozaur şi Charlie din nou. De data această comentariile vor veni din partea voastră ;)
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 12 decembrie 2007
Seria celor 13 mobisoade continuă în această săptămână cu episodul 6, "Camera 23" (Room 23). Dacă săptămâna trecută am fost profund dezamăgiţi de Operation Sleeper, noul material este fascinant, de departe cel mai interesant de până acum. Pentru început, niste veşti proaste: încă nu este introdus nici un personaj nou. Avem a doua apariţie a lui Ben şi a treia consecutivă a lui Juliet. Este frustrant pentru fanii care aşteaptă să-şi revadă favoriţii în acţiune, dar probabil producătorii încearcă să ne familiarizeze cu aceste două personaje pe care doresc să le aducă la statutul de personaje principale.
În mobisod, Ben şi Juliet se află lângă Camera 23 din staţia Hydra. În această cameră a fost ţinut şi Karl când se încerca să i se spele creierul. "Ceilalţi" sunt în mijlocul unei situaţii de panică cauzată de băiatul dinăuntrul încăperii (probabil este vorba de Walt, deşi numele său nu este pronunţat nici o dată). Tuturor le este frică de el şi nimeni îndrăzneşte să intre. Mai apoi, Ben şi Juliet ies în curte, unde vedem un morman de păsări moarte, despre care suntem oarecum forţaţi să concluzionăm că au fost ucise de mintea lui Walt. Aflăm astfel mult mai multe despre cât de "special" este Walt şi cât de important este acesta pentru Jacob.
Vedem o uşă cu numărul 23. Sună alarma. Oameni fug panicaţi. Ben intră pe hol. Juliet se află în faţa Camerei 23.
Ben: Ce se întâmplă?
Juliet: A făcut-o din nou.
Ben: Ce a făcut din nou?
Juliet: Ştii tu.
Ben: Ei bine, va trebui să îi spui să înceteze.
Juliet: Eu nu intru înauntru!
Ben: Fie. Cheam-o pe Beatrice.
Juliet: Nu va intra nici ea, Ben. Nici ea, nici altcineva. Tom nici nu vrea să îi aducă de mâncare. Tuturor le este frică. Ascultă Ben, tatăl său este pe aici pe undeva, căutându-l. Am putea să-l ducem înapoi.
Ben: Nu.
Juliet: Este responsabilitatea ta. Tu eşti cel care l-a vrut aici.
Ben: Jacob l-a vrut. Este important. Este special.
Juliet: Este periculos.
Ben: E doar un băiat, Juliet. E un copil.
Juliet: E doar un copil? Vino să vezi! Cei doi ies afară. Cel fel de copil face aşa ceva? Ben se uită la geamul baricadat de sus şi apoi la mormanul de păsări moarte de pe jos. Ben şi Juliet se uită unul la celălalt.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 12 decembrie 2007
Sezonul 4 este din ce în ce mai aproape şi acest lucru se vede prin numeroasele materiale noi ce apar pe internet zi de zi. Pentru acest set de 24 de imagini inedite trebuie să îi mulţumim lui "Lyly" de pe DarkUFO. Desfătaţi-vă ochii cu acestea, în aşteptarea mobisodului cu numărul 6 ce va fi postat pe site în această seară.
↑ sus Covaci Sergiu - 11 decembrie 2007
Probabil că puţini dintre voi ştiu, dar cei de la ABC au hotărât să promoveze Sezonul 4 al serialului LOST doar pe "marile ecrane". Începând cu această lună, trailerul a putut fi văzut în lanţurile americane de cinematografe Screenvision şi NCM înaintea tuturor filmelor cu rating PG sau mai mare. Din păcate, cel puţin deocamdată, nu vă putem oferi decât o înregistrare video dintr-un cinematograf cu o claritate foarte redusă. E mai bine decât nimic, nu?
Pentru cei care nu au înţeles mare lucru din acest trailer din cauza imaginii neclare, sper să vă vină în ajutor aceste capturi din secvenţa video.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 11 decembrie 2007
Dacă ai ratat Sezonul 3 din LOST-Naufragiaţii, poţi afla cine sunt "Ceilalţi", din 12 decembrie, de luni până vineri, orele 17:00 şi 11:00 numai pe AXN România. Dar şi dacă l-ai văzut, merită să îţi reaminteşti tot ce s-a întâmplat pe Insulă, deoarece au rămas mai puţin de 2 luni până la premiera Seriei a 4-a din luna februarie.
Iată un articol publicat în revista TV Mania (nr. 33, 2007) cu ocazia difuzării serialului LOST de pe AXN.
"Este foarte greu să vorbeşti despre un episod sau un sezon din "Lost" fără să strici plăcerea celor care nu l-au văzut încă, respectiv fără să înşiri lucruri absolut banale pentru cunoscătorii serialului. Cu încrengătura sa de posibile conspiraţii guvernamentale, experimente ştiinţifice secrete şi fenomene supranaturale care dezlănţuie imaginaţia şi aşteptările privitorilor, "Lost" este, de doi ani, serialul favorit al tinerilor din România. Fie că l-au urmărit pe TVR 1 sau AXN, fie că l-au descărcat din reţea, "Lost-maniacii" au devorat pur şi simplu această producţie, situată undeva la mijloc între "Dosarele X" şi reality-show-ul "Survivor".
Ce are "Lost" şi nu au alţii
"Lost: Naufragiaţii" ţine telespectatorii în priză prin două mijloace: tensiunea psihologică şi dezvăluirea graduală a misterelor. Cu cele 13-14 personaje care intervin în mod constant în acţiune, are una dintre cele mai numeroase distribuţii dintre serialele de pe piaţă, fapt care s-a reflectat şi în costurile fabuloase de producţie. Toate aceste personaje trec prin stări extreme de frică şi anxietate şi interacţionează neaşteptat unele cu celelalte, reuşind să nu plictisească nici o clipă; în cel mai rău caz, ajungi să nu mai desluşeşti foarte bine iţele acţiunii şi ale relaţiilor dintre naufragiaţi. Personajele bine conturate şi evoluţia fulgerătoare a comunităţii de pe insulă nu ar fi fost însă de ajuns pentru a strânge atâţia fani în faţa micilor ecrane, dacă nu ar fi fost însoţite de a doua mare linie narativă, cea a misterului nedefinit al insulei. La un moment dat, simţi că te afunzi în tot felul de enigme şi teorii ale conspiraţiei şi ajungi să îţi creionezi propria viziune asupra întregului, ca într-un film de David Lynch, viziune care este, inevitabil, greşită."
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 10 decembrie 2007
Suntem extrem de fericiţi să vă anunţăm că primul shop online din România, inspirat din serialul LOST, este acum deschis tuturor vizitatorilor site-ului LOST-Naufragiatii.com. Peste 100 de produse afişate pe acest site, plus alte câteva mii de pe site-urile partenere vă vor face cu ochiul pentru a le cumpăra: tricouri, flanele, maieuri de damă, şepci, genţi, dar şi ceasuri de perete, căni, mousepad-uri etc. Cum Crăciunul este aproape, grăbiţi-vă să (vă) faceţi un cadou LOST!
Iată câteva exemple de produse. Pentru a le vedea pe toate vizitaţi shop-ul LOST.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 8 decembrie 2007
Cel de-al cincelea mobisod, "Operation Sleeper", îi are ca protagonişti pe Jack şi Juliet. Acţiunea din acest fragment video se petrece în tabăra Naufragiaţilor, după ce Juliet îi părăseşte pe Ceilalţi. Dacă vă mai amintiţi episodul 18 din Sezonul 3, "D.O.C.", Sun este consultată de Juliet în staţia Dharma: The Staff pentru a vedea care este starea de sănătate a copilului şi când a fost conceput acesta. Mai apoi, Juliet îi lasă un mesaj pe reportofon lui Ben pentru a-l ţine la curent cu ceea ce a aflat în urma consultului medical. Ei bine, în acest mobisod, ea îi spune tot adevărul lui Jack şi că Sayid, Sawyer şi restul sunt îndreptăţiţi să nu aibă încredere în ea. Aceasta îl avertizează şi de faptul că viaţa lui Sun şi a copilului ei sunt în pericol dacă nu vor reuşi să părăsească Insula în cel mult o lună.
Pentru a vedea mobisod-ul anterior, daţi clic aici.
Jack este trezit de Juliet şi aceasta îi face semn să nu zgomot.
Juliet: E în regulă!
Jack: Ce s-a întâmplat?
Juliet: Trebuie să vorbim, Jack.
Jack: Ok.
Juliet: De când am venit aici, oamenii din tabăra ta, Sayid, Sawyer nu au încredere în mine. Cred că sunt aici pentru a le face rău. E doar o problemă de timp până când îşi vor da seama ...
Jack: Voi avea grijă să nu păţeşti nimic.
Juliet: Mulţumesc. Te rog lasă-ma să termin. E doar o problemă de timp până când îşi vor da seama că au dreptate.
Jack: Ce?
Juliet: Nu ar trebui să aibă încredere în mine. Încă mai lucrez pentru el, pentru Ben. M-a trimis aici să studiez femeile pentru a afla care dintre ele este însărcinată.
Jack: De ce?
Juliet: Ca să le luăm. Mi-a promis că nu vor păţi nimic.
Jack: Ţi-a promis?
Juliet: Ascultă, Jack.
Jack: Cum ai putut face aşa ceva? Credeam că eşti una de-a noastră. Am văzut asta. Ţi-ai dorit să te urci în acel submarin la fel de mult ca şi mine.
Juliet: Dar nu am făcut-o. Şi nici tu. Chiar credeam că se va întâmpla acest lucru. Că vom părăsi Insula. Am fost naivă că am crezut că ne va lăsa.
Jack: Să ne lase? Ben era într-un scaun cu rotile. Locke a arunca în aer submarinul.
Juliet: Eşti sigur?
Jack: Deci eşti aici doar pentru că te-a trimis el?
Juliet: Da.
Jack: Şi de ce îmi spui asta acum?
Juliet: Aseară am văzut copilul care creşte înăuntrul ei. Dacă se va mai afla pe Insulă peste aproximativ o lună, amândoi vor muri. Trăiesc visul lui Benjamin Linus de trei ani. Trei ani. E timpul să mă trezesc.
↑ sus ≡ discută articolul Covaci Sergiu - 3 decembrie 2007